Un studiu pune la îndoială tot ce credeam că știm despre Alzheimer. Care ar fi de fapt cauza bolii?

Noi cercetări de la Universitatea din Cincinnati, SUA propun o ipoteză conform căreia boala Alzheimer este cauzată de un declin al nivelurilor unei anumite proteine, contrar unei teorii dominante care a fost recent pusă la îndoială.

Cercetătorii coordonați de Alberto Espay și Andrea Sturchio, în colaborare cu Institutul Karolinska din Suedia, au publicat descoperirile în Journal of Alzheimer’s Disease.

• Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut

Cercetările au avut în vedere o proteină numită amiloid-beta. Această proteină își îndeplinește de obicei funcțiile în creier sub o formă solubilă, ceea ce înseamnă că se dizolvă în apă, însă uneori se întărește și formează „grămezi”, acestea fiind cunoscute drept plăci amiloide.

Ce spune gândirea convențională despre Alzheimer?

Pentru mai bine de 100 de ani, gândirea convențională din domeniul cercetărilor privind Alzheimer a dictat că boala era cauzată de o acumulare de plăci amiloide în creier. Însă, Espay și colegii săi au teoretizat că plăcile sunt pur și simplu o consecință a nivelurilor de amiloid-beta sub formă solubilă care scad în creier. Aceste niveluri scad pentru că proteina normală, în condiții de stres biologic, metabolic sau infecțios, se transformă în plăcile amiloide anormale.

„Paradoxul este că atât de mulți dintre noi acumulează plăci în creier pe măsură ce îmbătrânim, și totuși foarte puțini dintre noi care au plăci vor dezvolta demență. Totuși, plăcile rămân în centrul atenției pentru că au legătură cu dezvoltarea de biomarkeri și strategii terapeutice”, a explicat Espay, profesor de neurologie la UC College of Medicine.

Cercetătorii au descoperit rezultate similare cu studiul pe populația generală

Cercetările anterioare ale echipei au arătat că, indiferent de acumularea de plăci în creier, oamenii cu niveluri ridicate de amiloid-beta în formă solubilă era normali din punct de vedere cognitiv, în timp ce persoanele cu niveluri scăzute erau mai predispuși la tulburările cognitive.

În cadrul noului studiu, echipa a analizat nivelurile de amiloid-beta într-un subgrup de pacienți cu mutații care prezic o expresie exagerată a plăcilor amiloide în creier, despre care se crede că i-ar face pe oameni mai predispuși la dezvoltarea bolii Alzheimer.

Chiar și în acest grup de pacienți considerați cu un risc ridicat de Alzheimer, cercetătorii au descoperit rezultate similare cu studiul pe populația generală.

„Degenerarea este un proces de pierdere”

„Am descoperit că indivizii care acumulează deja plăci în creier și care sunt capabili să genereze niveluri ridicate de amiloid-beta au un risc mai redus de demență într-un interval de trei ani”, a spus Espay, citat de EurekAlert.

Cercetările au arătat că, de fapt, un nivel de bază de amiloid-beta în formă solubilă în creier de peste 270 picograme pe mililitru permite oamenilor să rămână normali din punct de vedere cognitiv indiferent de cantitatea de plăci amiloide din creier.

„Este chiar foarte logic, dacă te rupi de prejudecățile pe care le-am creat atât de mult timp, faptul că un proces neurodegenerativ este cauzat de ceva ce pierdem, amiloid-beta, în loc de ceva ce acumulăm, plăcile amiloide. Degenerarea este un proces de pierdere, iar ceea ce pierdem se dovedește a fi mult mai important”, a precizat Espay.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au reușit diagnosticarea bolii Alzheimer printr-un test de sânge

Sfaturile unui neurolog pentru prevenirea Alzheimer: Nu mai bea, citește și ai grijă de auzul tău

Două virusuri comune se aliază pentru a declanșa Alzheimer, sugerează studiile

Moment de cotitură pentru Alzheimer. Un studiu a confirmat o legătură genetică importantă